Sfântul Andrei Șaguna – predică și pastorație

 

În continuarea dialogului pe care Preasfințitul Părinte Episcop Siluan l-a deschis cu noi, preoții din Nordul Italiei, cu ocazia Conferinței de Toamnă, descriem o trăsătură de seamă a sfântului ierarh Andrei Șaguna, aceea de predicator iscusit. Personalitatea sa nu poate fi cuprinsă în câteva cărți, și, bineînțeles, nici acest aspect de osârduitor al cuvântului nu va fi rezumată aici; cu toate acestea, dacă, acum, la prăznuiea sa nu-l amintim cu măcar una din calitățile sale, mai ales că el este icoana arhiereului misionar prin excelență, atunci necinstim viața și o parte din opera sa. În continuare, vom reda în parte din bibliografia consultată.

„Încă din 20 octombrie 1846, în calitate de <<general vicar>> cerea preoților <<să se îndeletnicească în citirea Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți>>, pentru ca <<să fie în stare a cuvânta din timp în timp cătră popor cu sporiu și cu folos și a-i putea arăta calea cătră fapte bune ...>>”[1].

„Încercăm să facem și o scurtă prezentare a izvoarelor predicilor șaguniene, dar mai ales a conținutului lor. La redactarea celor 26 de cuvântări la sărbători Șaguna s-a inspirat, în primul rând, din volumele de cazanii. Din toate predicile lui rezultă că el folosește zeci de citate din Vechiul și Noul Testament (68+78, după afirmațiile preotului Florea Mureșanu), încât auu fost considerate drept „predici biblice”. De asemenea, a folosit Sinaxarele din Mineie pentru redareavieții sfântului din ziua respectivă sau pentru cunoașterea sărbătorilor închinate Maicii Domnului. El reeditase mineele de la Buda (1804-1805) între anii 1853-1856. Nu în ultimul rând trebuie menționate și cărțile noastre de slujbă. Rezultă de aici că era un bun cunoscător al tuturor acestor grupe de izvoare, pe care a știut să le folosească în mod corespunzător pentru argumentarea învățăturilor prezentate.

„Temele prezentate de Șaguna în predici erau dintre cele mai variate: Despre îndurarea lui Dumnezeu către neamul omenesc cel căzut (la sărbătoarea Nașterii), Despre datorințele părintești (la întâmpinarea Domnului, cu o admirabilă caracterizare a unei mame), Despre statornicia creștinului în legea lui Dumnezeu (la sf. Gheorghe), Despre biruința Bisericii creștine asupra păgânismului (la Sfinții Împărați Constantin și Elena), Despre mântuirea sufletului (La Schimbarea la Față), Despre primejdia veseliilor lumești (la Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul), Despre îngeri (la Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil, cu multe citate din Sf. Scriptură), Despre sfințenia vieții și faptele bune (la sf. Nicolae).

În cele mai multe predici la sărbătoarea unui sfânt, pe lângă prezentarea vieții și a muceniciei lui, Șaguna a introdus și multe îndemnuri moralizatoare pentru creștinii din timpul său. Iată, de pildă, cum își încheia Cuvântul la praznicul Sf. Vasile cel Mare: <<Un creștin care gândește la sfințenia sărbătorilor, la viața cea neprihănită a sfinților, nu va lăsa sfânta biserică în ziua de sărbătoare și va cerceta slujba dumnezeiască și nu o va părăsi nicidecum, nu va umbla în zile de sărbătoare pe la târguri, (ci) va petrece în biserică cu evlavie, iar acasă va ceti Sfânta Scriptură sau viețile sfinților și așa răcorind sufletul său cu hrana duhovnicească, lucră în ziua de rând lucrul său cu puteri înnoite sufletești și trupești, sporește în toate, binecuvântarea lui Dumnezeu (va fi) cu el și cu casnici lui>>”.[2]

„Iar în Cuvântul la Sfântul Nicolae, vorbind despre milostenie, își îndemna păstoriții prin cuvintele: <<Vă fac azi băgători de seamă la starea zidirilor bisericești, la starea cărților, fără de care slujba dumnezeiască nu se poate săvârși deplin ... Este de lipsă ca să înnoim și să diregem zidirile bisericești și școlare ... este de lipsă ca vasele și odoarele învechite să se schimbe cu altele nouă și cele vechi să nu se mai întrebuințeze, este de lipsă ca bisericile să fie înzestrate și cu cărțile prescrise pentru slujbele bisericești ... Faceți bine, faceți milostenie la fundații și la săraci>>”[3].

Frumoase îndemnuri da și părinților în legătură cu creșterea copiilor. Iată, de pildă, ce-i îndemna în Cuvântul la Intrarea în biserică a Preasfintei Fecioare Maria: <<Străduiți-vă din toate puterile ca să întemeiați școli pentru creșterea și luminarea copiilor voștri. Grăiți și povestiți fiilor voștri când ședeți în casă și când mergeți pe cale și când sunteți în câmp și în pădure, cum voiește Sfântă Maica noastră Biserică, ca tot creștinul să fie învățat în legea lui Dumnezeușii să fie luminat cu mintea pentru a-și duce economia sa cu folos. Trebuie să fiți toți pătrunși de adevărul acela că părinții nu sunt datori a se îngriji numai de hrana trupească a copiilor lor, ci și de hrana minții și a sufletului acestora>>”[4].

În genere, predica sa avea 6-10 pagini. Se dezvolta o singură temă, dar cu referiri la viața zilnică a credincioșilor, cu sfaturi cu adevărat părintești ale ierarhului către fiii săi duhovnicești. Ele depășesc cu mult vechile cazanii, fiind cuvântări <<moderne>>, în sensul bun al cuvântului, întemeiate mai ales pe texte scripturistice, cu mărturii de natură istorică și ținând seama de realitățile timpului său. De pildă, condamna beția, lenea, ura între frai, nerespectarea sărbătorilor, nefrecventarea bisericii ș.a. În schimb, recomanda dragostea față de toți, buna înțelegere și pacea între oameni, indiferent de confesiune, munca, rugăciunea, o bună educație în familie[5].

N-a fost neglijată nici catehizația credincioșilor. Drept care, în Soborul eparhial din 12 martie 1850 s-a hotărât să fie reluată catehizarea credincioșilor în zilele de duminică. Episcopul Andrei aduce la cunoștința clerului și credincioșilor această hotărâre prin cuvintele: <<Demând (poruncesc, n.n.) preoțimei în numele soborului, ca să țină în zilele de dumineci și sărbători catehizație, ca apoi cu atât mai mult să se întărească moralitatea, adecă purtarea cea bună ...>>”.

„Rânduia ca acea catehizație <<să se facă după prânz, la două ceasuri și să țină un ceas”, urmând „să se propună”: Învățătura creștinească, după Catehismul tipărit la Sibiu și Brațov, Tâlcuirea celor zece porunci, Tâlcuirea celor nouă porunci bisericești, Cele șapte Taine și Învățăturile mele archierești>>[6].

„În partea finală, se adresa credincioșilor, îndemnându-i să urmeze sfaturile cu privire la catehizație: <<Alergați cu toții, mici și mari, la sfânta biserică în zilele de duminecă și sărbătoare, dați pildă bună tinerimei voastre și o opriți ca niște părinți zdraveni de orice lucru slab și de anume jocuri, care ar vrea să se facă pe vremea sfintei Liturghii sau a catehizației, dați fiilor și fiicelor voastre încă de acasă învățătură ca cu frica lui Dumnezeu și cu băgare de seamă să asculte învățăturile catehetice și cu evlavie să se poarte în biserică ...>>”[7].

„La 9 septembrie 1953 îndatora pe preoții săi să facă ore speciale de Religie cu tinerii din parohia lor <<cari umblă la școală de altă religie>>, căci <<parohul local e totodată și catehet>>; tinerii respectivi erau îndatorați să participe la slujbele noastre și să se împărtășească”[8]. Astfel, „clerul și mirenii aveau să se înfrățească în împreună sfătuire și în comună răspundere pentru bunul mers al Bisericii și al tuturor celorlalte ramuri principale ale vieții naționale”[9].

Din puține texte citate se desprinde și azi actualitatea sfaturilor și temeinicia acestora cu referire la cititul Scripturii, atât de către preoți, cât și de credincioși. Cateheza din Biserică și cunoașterea Mineilor sunt izvoare de zidire. La acestea, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna așeza și rezultatele științei timpului său.

 

Pr. Cristian Prilipceanu,

Coordonatorul Departamentului Misiunii al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei



[1]Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, O viață dăruită Bisericii și neamului. Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, Editura Andreiana, Sibiu, 2012, p. 345.

[2]Ibidem, p. 350.

[3]Ibidem, p. 351.

[4]Ibidem, p. 351.

[5]Ibidem, p. 352.

[6]Ibidem, p. 353.

[7]Ibidem, p. 354. Johann Schneider, Ecleziologia organică a mitropolitului Andrei Șaguna și fundamentele ei biblice, canonice și moderne, Deisis, Sibiu, 2017, p. 168.

[8]Ibidem, p. 354.

[9]Preotul Profesor Dumitru Stăniloae, Mitropolitul Andrei Șaguna în Opere complete, III, Cultură și duhovnicie, Articole publicate în Telegraful Român, Editura Basilica, București, 2012, p. 414.

 

Căutare

Apostolia

FTOUB Roma

 

Instagram

    Facebook

    5 X 1000

     

    I fondi del 5 per mille saranno utilizzati per diverse attività sociali: l'aiuto ai bambini e ai poveri, la cura dei senzatetto e dei malati, etc.

    Scrivi anche tu sulla dichiarazione dei redditi il C. F.: 97558250581

     

    Știri din viața Eparhiei

     

    Nepsis

    NEPSIS

     
     

    Reportaje EORI

     
     

    Vă Recomandăm

    Agenda/Diario pentru tine!ri 2019/2020

     Agenda creștinului 2020

    Calendar 2020 pentru familia ta

     

    Tinerii ortodocși

    Numărul total de vizitatori

    11905828