ULTIMA ZI A PELERINAJULUI TINERILOR NEPSIS în Grecia.
......."E atât de multă gălăgie pe pământ, încât nu se mai aude nimic din cer. Să facem linişte! E atât de frumos ce simţim!".......
Aflându-ne pe Insula Eghina, ne-am trezit sub ocrotirea Sf. Nectarie prin sunetul sublim al mării și al razelor blânde ale soarelui, încă matinale.
Ne îndreptăm cu pași grăbiţi, dar totuşi sfioşi, din nou spre Mănăstirea Sf. Nectarie spre a citi Acatistul Sfântului Ierarh în jurul Sfintelor Moaște.
În călătoria noastră spre întâlnire cu Sfintii cei dragi, pe feryboat am profitat de ocazie pentru a povesti momentele de neuitat petrecute în zilele trecute.
Ne-am îndreptat spre Mănăstirea Sfântului Mucenic Efrem cel Nou. Mare făcător de minuni, Sf. Efrem, care din Botez se numea Constantin, s-a născut în oraşul grecesc Tricala, aproape de Meteore, în anul 1384. La vârsta de 14 ani a plecat la Mănăstitea Bunavestire de pe Muntele Neprihăniţilor, fugind din calea turcilor conduşi de Baiazid I. Acesta a rămas la mânăstire slujind ca și monah pentru mai bine de 25 de ani. În anul 1416, turcii au prădat Peninsula Attica, și în 1424 invadând Mănăstirea au omorât toți călugării cu săbiile. Sf. Efrem era atunci într-o peșteră. Turcii s-au întors după un an și l-au găsit pe Sf. Efrem și l-au supus la torturi crunte pentru opt luni și jumătate. Rugându-se și iertând a dobândit în felul acesta cununa cerească. Timp de 500 de ani nu s-a știut nimic despre acest Mare Mucenic. Până când Maica Macaria, sub luminarea Duhului Sfânt, a găsit Moaștele Sfântului. Aceasta a dorit să afle amănunte, să descopere cui aparțineau Sfintele Moaște. În iunie 1971 Marele Mucenic i s-a arătat în vis maicii și i-a dezvăluit o parte din chinurile la care a fost supus. Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou este sărbătorit de două ori pe an: pe 3 ianuarie (ziua aflării Sfintelor sale Moaște) și pe 5 mai (ziua adormirii sale întru Domnul în urma chinurilor cumplite suferite ca Mare Mucenic).
Continuăm pelerinajul la măreața Mănăstire Mega Spileo, care adăposteşte un muzeu, un izvor şi Sfintele Moaşte ale mai multor mari sfinți. Ne întâmpină porţile larg deschise, datate din 1805. Mănăstirea aceasta este binecuvântată deoarece adăpostește una dintre cele mai vechi( anul 60) şi frumoase Icoane Făcătoare de minuni ale Maicii Domnului care aparține Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, lucrată în ceară şi mastică.
După care am cântat într-un sigur glas, cum eram deja obişnuiţi, cântari închinate iubitei noastre, Maicii Domnului. Ne îndreptăm spre muzeul Bisericii unde am găsit realmente mari comori ale Ortodoxiei. ( icoane vechi din secolul XVI și XVII, obiecte de cult valoroase)
Îndreptându-ne spre Marea Biserică a Sfântului Apostol Andrei, în localitatea Patras am avut şi de data aceasta prilejul și binecuvântarea de a ne închina la Apostolul neamului românesc, la sfintele ale moaşte și la părți din crucea pe care a fost răstignit.
După un lung drum cu autocarul am ajuns și în portul Igoumenitza spre a lua vaporul ce ne va purta acasă, în Italia.
Acum, la sfârşitul pelerinajului, încercăm să ne adunăm gândurile. Gândurile noastre sunt acum împrăştiate, poate chiar unele au rămas pe plaiurile Greciei. Dar gândurile sunt trecătoare, se pierd parcă în fuga timpului grăbit. Tot ce ne-a rămas şi sunt sigură că o să rămână sunt amintirile, emoţiile, sentimentele... Emoţiile trăite, atunci, de fiecare dată la intrarea într-o Biserică, la închinarea în fața Sfinților, la citirea unui Acatist vor rămâne însemnate pe inimile noastre. Ne vom folosi de ele pentru domolirea zilelor grele ale vieţii noastre.
Aflându-ne în Grecia, am fost în permanentă comuniune cu Sfinţii, cu cerul, cu Dumnezeu cel Atotputernic, simţindu-L mereu aproapeprin Sfinții Săi, dar şi pe cei de lângă noi, pe colegii pelerini, prin bucuria pe care o transmiteau.
Mulţumesc în numele tuturor tinerilor Nepsis, participanţi la acest pelerinaj, părintelui Doru Gârboan şi doamnei preotese Mihaela Gârboan pentru toată grija, atenţia, bucuria, afecţiunea, dragostea împărtăşită pe parcursul ultimei săptămâni petrecute împreună!
"E atât de multă gălăgie pe pământ, încât nu se mai aude nimic din cer. Să facem linişte! E atât de frumos ce simţim!"
Au consemnat,
Mihaela Marin, Nepsis Tivoli
Otilia Gârboan, Nepsis Imola
Maria Rusu, Nepsis Episcopie
Cătălin Avram, Nepsis Como
