- Detalii
- Accesări: 486
Ziua Iei romanești la Fiumicino
Fotografii - Ziua Iei romanești la parohia ortodoxă română din Fiumicino (RM)
- Detalii
- Accesări: 581
Premiere în Parohia Camposampiero
În Parohia Camposampiero, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am reușit anul acesta să finalizăm, două activități deosebite, activități pe care în anii din urmă le catalogam ca fiind obișnuite în cadrul activităților de ansamblu ale parohiei.
Prima activitate fost, premierea copiilor și a tinerilor care au participat la Tabăra de vară, desfășurată în localitatea Penia di Canazei (TN). Bucuria a fost extraordinară, deoarece am reușit ca într-o săptamână să îmbinăm într-un mod armonios, lucrul cu rugăciunea; activitățile sportive cu cele distractive; drumețiile pe cărările muntelui cu momentele de odihnă activă petrecute în descoperirea lucrului manual.
A fost de asemeni un moment emoționant pentru copii și părinți deopotrivă, premierea celor care au participat constant la cursurile Școlii Duminicale.
Premiile vor rămâne în camera fiecărui copil, pentru mulți ani ca semn fizic al participării, dar ce va rămâne cu adevărat mai frumos, mai viu și de neuitat, este petrecerea împreună în spațiul bisericii și în sânul naturii a unor clipe care vor rămâne neșterse în sufletele înfrumusețate de dragoste și de speranța unui viitor al păcii și al buneviețuiri între oameni.
Preot Paroh Neculai Postolache
- Detalii
- Accesări: 527
,,Sărbătoarea IEI" în Parohia Sf. Mc. Anisia din Empoli/San Miniato
Portul popular românesc reprezintă forma noastră esențială de cultură, este ca un “templu la purtător”, o istorisire în culori a trecutului, martor tăcut, dar mărturisitor al credinței și pietății poporului nostru, dar și al dragostei lui pentru tot ce este frumos, pur și înălțător. Dacă ne referim la a noastră identitate, la valorile noastre naționale, fără doar și poate luăm costumul popular ca un punct de reper.
Din punct de vedere istoric, în spaţiul mioritic, costumul popular românesc îşi găseşte rădăcinile în portul strămoşilor noştri traci, geţi şi daci. El reprezintă o recapitulare simbolică a întregii mitologii şi cosmogonii de început. Tainele meşteşugului de a confecţiona îmbrăcămintea – nu se învăţau din cărţi – ci de la femeile satului. Se transmiteau din generaţie în generaţie – de la mamă la fiică. În timpul lucrului, femeile spuneau o rugăciune ortodoxă pentru comunicare cu divinitatea: „Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Și mă mântuieşte, Mântuitorul meu”.
S-a ajuns astăzi până la statornicirea unei zile dedicate iei românești și implicit a costumului nostru popular – 24 iunie, de Sânziene. O inițiativă temeluită în urmă cu doar câțiva ani, a devenit chiar un eveniment internațional, căci ia este sărbătorită peste tot în lume, acolo unde trăiesc români.
Se obișnuiește ca, în aceasta zi, ținuta confraților noștri, oriunde s-ar găsi, să conţină măcar elementul de bază al costumului popular, ia sau cămașa. Oameni iubitori de tradiții și obiceiuri din Parohia Sfânta Muceniță Anisia din Empoli-San Miniato, s-au înveșmântat în portul strămoșilor la slujba religioasă a Sfintei Liturghii, din Duminica a doua după Rusalii, nutrind respect pentru trecut și speranța ca viitorimea, deși pe pământ străin, nu-și va uita ori renega istoria si cultura.
Biserica noastră, astăzi, între pereții unui edificiu de cult construit in 1955, a surprins chintesența istorică și culturală în efervescenta momentului sărbătoresc religios, iar fiecare dintre cei prezenți erau metafora zonei etno-geografice de proveniență, un lung basm scris în culorile (roşu, negru, brun închis, albastru, anumite tonuri de verde şi violet) și ornamentica pe pânză ( simbolul crucii ornat și stilizat în foarte multe forme și alte alegorii religioase), într-un limbaj simbolic străvechi cusut cu fire de viață, frumusețe, natură, cosmos și multă credință.
A consemnat,
Prof. Monica Ghiga
- Detalii
- Accesări: 444
Ziua universală a iei în Parohia “Învierea Domnului” Massa
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei și purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereul Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, astăzi, 26 iunie 2022, în duminica Sfinților Români, enoriașii Parohiei “Învierea Domnului” din localitatea Massa, au venit cu mic cu mare, la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie purtând cu bucurie portul străbunilor noștri.
După săvârșirea Sfintei Liturghii, grupul coral etno-folcloric “Miorița” a susținut un mic recital de cântece populare marcând astfel finalul Zilei universale a iei în Parohia noastră.
- Detalii
- Accesări: 418
A doua zi a vizitei pastorale a PS Atanasie de Bogdania în Malta
În perioada 25-26 iunie 2022, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereul-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a efectuat o vizită pastorală în mijlocul comunității ortodoxe românești din Republica Malta.
Cu această ocazie, Preasfinția Sa a slujit sâmbătă, 25 iunie, slujba Vecerniei și duminică, 26 iunie, Dumnezeiasca Liturghie la Parohia Ortodoxă Română „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din capitala La Valletta, păstorită de părintele George Popescu.
Deși, calendaristic, hramul s-a cinstit cu o zi înainte de începutul vizitei pastorale, în ziua de duminică 26 iunie, acesta s-a marcat în mod deosebit prin slujirea Dumnezeieștii Liturghii arhierești.
În cuvântul de învățătură rostit cu această ocazie, ierarhul a vorbit despre însemnătatea celei de a doua duminici după Rusalii, numită Duminica Sfinților Români: „Astăzi ni se descoperă ce înseamnă să fim creștini adevărați, adică să trăim în Duhul Sfânt. Cei care Îl mărturisesc în har și în Duh pe Domnul Hristos ca Mântuitor dobândesc mântuire. Din păcate, astăzi, nu mai înțelegem aceste cuvinte și prezența harului și a Duhului în viața noastră este neroditoare, întrucât noi suntem neroditori. Dacă duminica trecută i-am cinstit pe toți sfinții știuți și neștiuți, astăzi îi cinstim pe cei care au dat roade duhovnicești, care au mărturisit pe Hristos și care au dobândit mântuire: pe sfinții români care aparțin Bisericii noastre strămoșești. Noi, pelerini pe pământ italian, suntem puși într-o situație atipică: ne aflăm într-o țară din care nu facem parte ca și popor și trebuie să învățăm să iubim sfinții acestei țări și sfinții tuturor Bisericilor. Toți suntem într-un pelerinaj care are o singură destinație: împărăția cerurilor. Dar în acest pelerinaj avem nevoie de cineva care să ne ghideze: sfinții lui Dumnezeu, prietenii Lui și ai noștri”.
La acest moment de bucurie au luat parte și autorități civile din insulă și din România: domnul Lino Bianco, ambasadorul Republicii Malta în România și Republica Moldova, domnul Cosmin Mitrea, ministru consilier în cadrul Ambasadei României în Republica Italiană, doamna Liliana Iacob, consul șef al Consulatului României la Catania și domnul Ioan Iacob, consul la Consulatul României la Catania. Aceștia au avut scurte intervenții în care au mulțumit comunității române pentru tot aportul adus la viața civilă și religioasă a românilor din Malta.
La final, părintele paroh George Popescu a mulțumit Preasfinției Sale pentru bucuria de a se fi aflat în mijlocul lor, precum și tuturor celor care au participat la acest moment de sărbătoare din viața parohiei.
Parohia „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Republica Malta a fost înființată pe data de 7 aprilie 2014, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. Adresa bisericii este: St. Rocco, via St.Ursula, La Valletta/Malta.
Departamentul de Comunicare și Imagine al EORI
- Detalii
- Accesări: 488
Sfârșit de an catehetic și premierea copiilor, în Parohia Înălțarea Sfintei Cruci - Torino 2 - Fotografii
Fotografii - Sfârșit de an catehetic și premierea copiilor, în Parohia Înălțarea Sfintei Cruci - Torino 2
- Detalii
- Accesări: 769
Toți Sfinții Români, Hramul Parohiei Cuneo
Fotografii - Toți Sfinții Români, Hramul Parohiei Cuneo, protopopiatul Piemonte II
- Detalii
- Accesări: 476
PS Atanasie de Bogdania în vizită pastorală în Malta
Sâmbătă, 25 iunie 2022, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereul-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a început o vizită pastorală de două zile la parohia ortodoxă română „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din localitatea La Valleta, capitala Republicii Malta.
Cu această ocazie, Preasfinția Sa a slujit slujba Vecerniei Mari și la cuvântul de învățătură a vorbit despre sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan, care este și protectorul parohiei: „Precum Sfântul Ioan Botezătorul a fost «glasul celui ce strigă în pustie, gătiţi calea Domnului, drepte faceţi căile Lui» (Isaia 40, 3), tot așa și parohia voastră este glasul care îi cheamă la Domnul pe cei care locuiesc pe această insulă”.Referitor la duminica a doua după Rusalii, numită a Sfinților români, a adăugat că „una dintre cele mai mari bucurii ale noastre este de a comunica cu Dumnezeu prin intermediul sfinților Săi, mai cu seamă cu sfinții care aparțin patriei noastre românești. Țara noastră a fost binecuvântată cu mulți sfinți care ies la iveală și ni se descoperă. Noi le dăruim o duminică în care îi cinstim în mod deosebit împlinind cuvintele psalmistului David: «Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi»” (Psalm 67,36).
Deși calendaristic hramul s-a cinstit cu o zi înainte de vizita pastorală, mâine, duminică, 26 iunie, se va marca în mod deosebit acest moment festiv prin slujirea Dumnezeieștii Liturghii.
Republica Malta este o țară insulară din Europa de Sud, aceasta fiind un arhipelag în centrul Mării Mediterane. Capitala este La Vallettași aicisunt 32 de biserici și numeroase catedrale sau palate. Acestea se află astăzi pe lista Patrimoniului Universal Unesco. Impresionant este faptul că într-o țară atât de mică se găsesc 365 de biserici si catedrale, una pentru fiecare zi a anului. Potrivit Noului Testament, Sfântul Pavel, în drumul spre Roma, unde trebuia judecat și pedepsit în anul 60 d. Hr., a stat timp de trei luni pe insula Malta (F. Ap. 28, 1-11)
Parohia „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Republica Malta a fost înființată pe data de 7 aprilie 2014, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei. Preot paroh este părintele George Popescu, iar parohia este găzduită într-o biserică catolică. Adresa bisericii este: St. Rocco, via St.Ursula, Valletta/Malta.
Departamentul de Comunicare și Imagine al EORI
- Detalii
- Accesări: 644
Tabăra “În sfârşit, împreună!” din Protopopiatul Toscana II s-a apropiat de final
Cu ajutorul Domnului şi cu binecuvîntarea Preasfinţitului Părinte Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei şi cu purtarea de grijă a Preasfinţitului Atanasie de Bogdania, în perioada 19-24 iunie 2022 în Protopopiatul Toscana II s-a desfăşurat tabăra de vară “În sfârşit, împreună!”în localitatea Massa Marittima, provincia Grosseto. Au participat cu entuziazm 41 de copii cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani din parohiile Livorno, Pisa, Siena şi Grosseto.
Copiii din aceste parohii s-au bucurat să petreacă şase zile împreună într-un ambient creativ, cu activităţi variate, excursii, ateliere, cateheze, jocuri etc. departe de ecrane, tehnologie şi grija evenimentelor nefaste din ultimii doi ani. Astfel, duminică, în prima zi, după primirea copiilor în tabără de către preoţii parohi, animatoarele Natalia Savka şi Sara Calfa, pregătite în cadrul trainingului “Fii animator!” organizat la Roma de către Nepsis Italia şi Departamentul pentru tineret al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, i-au ajutat să se integreze prin câteva jocuri distractive de cunoaştere. A doua zi şi-au început ziua cu rugăciunea de dimineaţă în capelă, cu înviorarea realizată de o tânără voluntară; împărţiţi în grupe apoi, au participat pe rând la cateheza susţinută de pr. Ioan Şoreanu dedicată explicării Sfintei Liturghii şi la un atelier de comunicare susţinut de doamna preoteasă Nicoleta Calfa. A urmat sub îndrumarea pr. Cristian Puricescu şi a pr. Ioan o excursie la “Museo delle Miniere” şi vizita ghidată a oraşului Massa Marittima, a treia zi dedicată fiind în întregime excursiei în oraşul Florenţa, unde doamna preoteasă Mihaela Bobîrnea de la parohia Firenze II a îmbogăţit bagajul de cunoştinţe a micilor turişti. Miercuri, a patra zi, cu ajutorul unei voluntare, Diana Turtoi, copiii au pregătit cu interes diferite reţete gustoase de prăjituri de post. Ziua s-a încheiat în plină energie cu jocuri pe plajă în peisajul mării Tireniene.
Următoarea zi, pentru a explica în mod practic Sfânta Proscomidie copiilor, preoţii au realizat si un atelier de prescuri; ziua a fost îmbogăţită cu jocuri de societate, cu o vânătoare de comori în care micuţii cercetaşi au căutat indicii şi răspunsuri la ghicitori în curtea mănăstirii “Casa Mater Ecclesiae”, gazda noastră din Massa Marittima. Cum nu se putea încheia fără deja obişnuita “Seara talentelor” organizată ca şi în ceilalţi ani de întocmai micii participanţi, aceştia au prezentat momente artistice de dans, cântec, pian şi teatru, iar focul de tabără de la finalul serii a mai scris o pagină ca de basm în copilăria lor frumoasă.
La Sfânta Liturghie din ziua de vineri, la sărbătoarea naşterii Sf. Ioan Botezătorul, micii enoriaşi care în prealabil au participat la Taina Sf. Spovedanii, au dat răspunsurile la strană, au ajutat în Sf. Altar şi s-au împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului. În cuvântul de învăţătură, părintele protopop Ciprian Calfa şi-a exprimat bucuria în legătură cu participarea numeroasă şi activă a copiilor la slujbă. La finalul taberei, cu lacrimi de bucurie, cu multă emoţie, s-au îmbrăţişat în speranţa că se vor revedea în anii viitori.
Mulţumim Domnului şi Maicii Sale pentru binecuvântările revărsate, pentru bucuria de a le fi alături în această perioadă importantă a vieţii lor şi pentru toată dragostea şi grija faţă de aceşti copii!
- Detalii
- Accesări: 397
Școala de vară - prima săptămână, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Ziua Internațională a Iei în Parohia Sfântul Prooroc Moise din Asolo.
Fotografii - Școala de vară - prima săptămână, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Ziua Internațională a Iei în Parohia Sfântul Prooroc Moise din Asolo.
- Detalii
- Accesări: 663
PS Atanasie de Bogdania a săvârșit slujba de Te-Deum în parohia Susa, la împlinirea a 10 ani de activitate pastorală
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan al Epsicopiei Ortodoxe Române a Italiei şi cu participarea Preasfinţitului Părinte Arhiereu-Vicar Atanasie de Bogdania, în data de 24 iunie2022, în parohia “Sfântul Niceta de Remesiana” din Susa s-a săvărşit slujba Te-Deumului pentru toate binefacerile primite de la Bunul Dumnezeu în cei 10 ani de activitate pastorală.
Evenimentul a debutat printr-o sedinţă protopopială (a şasea din anul curent) la care a participat Preasfinţitul Atanasie de Bogdania, însoţit de părintele protopop Marius Floricu şi toţii părinţii din protopopiatul Piemonte I. Bucuria duhovnicească a continuat prin sâvârşirea Te-Deumului într-o aleasă atmosferă de mulţumire şi recunoştinţă adusă Sfântului Niceta de Remesiana, ocrotitorul parohiei, dar şi a tuturor binefăcătorilor.
În cuvântul cald şi izvorât din inimă, Preasfinţitul Atanasie a evidenţiat importanţa celor trei sfinţi prăznuiţi în data de 24 iunie şi modul în care noi, cei de astăzi, reuşim să urmăm pilda lor prin deschiderea inimii noastre către aproapele.
La acest eveniment a participat, din parte Bisericii Catolice, Don Luigi Crepaldi Canonico, care şi-a exprimat bucuria prezenţei comunităţii ortodoxe din Val di Susa.
Bucuria duhovnicească a evenimentului aniversat a fost completată de dragostea credincioşilor parohiei care au îmbrăcat ia - cămaşa tradiţională românească, ca un gest firesc al identităţii noastre tradiţionale, în Ziua internațională dedicată acesteia.
Seara s-a încheiat cu o agapă frăţească oferită cu multă dragoste de către comunitate!
Slavă lui Dumnezeu pentru toate !
- Detalii
- Accesări: 521
Întrunirea Familiei Nepsis- Civitavecchia
Având în vedere că din rândul tinerilor neptici din Civitavecchia, s-au format de-a lungul anilor mai multe familii (opt la număr), la inițiativa părintelui paroh Ioan Dimulescu, s-a înființat în urmă cu câțiva ani, grupul numit "Familia Nepsis", - pus sub oblăduirea Sfinților Petru și Fevronia pe care astăzi îi prăznuim. Acest grup s-a dorit a fi o prelungire a bucuriei de a rămâne împreună și după ieșirea din Frăția Nepsis. Din el fac parte cele care au devenit între timp soții și mămici având ca și coordonatoare pe doamna preoteasă Ecaterina. Dacă până nu demult, având în vedere "vremurile" pe care le-am trăit, grupul a funcționat mai mult pe Whatsapp, în ultima vreme au avut loc mai multe întâlniri în parcul bisericii, unde copilașii se pot juca în voie în timp ce mămicile lor pot depăna amintiri sau împărtăși propriile experiențe pe care le trăiesc zilnic împreună cu cei mici în viața de familie.
Slavă lui Dumnezeu pentru toate.
- Detalii
- Accesări: 330
Școala de vară în cadrul Parohiei Ortodoxe Române "Sfânta Muceniță Lucia" - Veneția 1
Iată-ne ajunși la sfârșitul celei de a doua săptămâni a școlii de vară, unde s-au adunat mai mult de 60 de copii bucuroși și entuziaști de a începe în fiecare zi o nouă aventură a copilăriei minunate și fără griji.
Luni dimineața i-am întâlnit cu bucurie în mijlocul nostru pe alți șase animatori de la Cluj, reprezentanți ai asociației ATCOR, care au desfășurat de-a lungul săptămânii un program bogat în activități educative și sportive, ateliere de lucru manual, mult-îndrăgitele jocuri cu apă și "Marele Joc" - o adevărată competiție care a durat o zi.
Vioiciunea și zâmbetele copiilor ne-au făcut și pe noi să ne întoarcem cu gândul la copiii din noi, ca să putem zice cu adevărat: "așa eram eu la vârsta cea fericită și așa cred că au fost toți copiii, de când îi lumea și pământul, măcar să zică cine ce-a zice".
(Ion Creangă)
Mulțumire aducem acestor tineri minunați precum și celor 8 tineri voluntari ai parohiei noastre, iar mai presus de toate dăm slavă și mărire Bunului Dumnezeu pentru toate binecuvântările ce le revarsă peste noi.
- Detalii
- Accesări: 425
24 iunie - Ziua universală a iei în Parohia ˮSfânta Muceniță Agataˮ Catania
Cap de pod al verii astronomice, praznicul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul - aduce cu alaiul său zile de post, de rugăciune, de bucurie duhovnicească, în Postul Sfinților Petru și Pavel.
Este momentul recoltării roadelor pământului, prilej pentru creștini de a mulțumi lui Dumnezeu pentru binefacerile primite.
Venită în timp încă din epoca Cucuteni, ia ascunde întreaga istorie a românilor. În florile, liniile și punctele ei colorate, păstrează amprenta ADN ului românesc.
Dincolo de croiala în cruce a acestui obiect vestimentar, de frumusețea ornamentală, ia povestește despre viață și moarte, valoare și nonvaloare, cer, soare și pământ, copilărie, tinerețe și bătrânețe.
Mici detalii ne arată și azi dacă o ie este cusută și are tăietura în față, pentru o mamă ce alăptează, sau lateral, așa cum era confecționată pentru tinerele fete.
Întreaga iarnă, la lumina soarelui, sau chiar a lămpii, harnicele româncuțe picurau din lacrimile de jale sau de bucurie, în puncte colorate, istoria pe pânza de in, bumbac sau borangic.
Așa cum broboada arăta prin ornamente, ce zestre avea fata de măritat, câte pogoane de grâu sau porumb și câte animale în grajd, la fel și ia povestea pentru cine înțelegea simbolismul ei, din ce zonă a țării provine, cu ape ,munți, codri sau câmpii.
Purtată cu mândrie de personalitățile regale, ia a inspirat pictori celebri și case de modă până în zilele noastre.
Și noi suntem datori să păstrăm autenticitatea ei, să o purtăm, căci mai mult ca orice, alături de drapel reprezintă pentru totdeauna identitatea noastră românească.
PROIECTUL -ȘI NOI AM FOST COPII
AMINTIRI DIN TRECUT, CU NĂDEJDE ÎN VIITOR
În parohia "Sfânta Muceniță Agata" din Catania a avut loc cu prilejul Zilei internaționale a iei, un proiect intitulat:
"Și noi am fost copii - Amintiri din trecut, cu nădejde în viitor".
Enoriașii au povestit online, cu drag, aduceri aminte din timpul copilăriei lor.
Dacă astăzi mai este credință ortodoxă în lume, aceasta se datorează celor mai evlavioși români, ce au păstrat în lada de zestre a sufletului lor, credința strămoșilor. Eu am avut bucuria de a-i întâlni pe câțiva dintre ei.
Vă invit să pășiți în lumea credinței de altă dată. Poate așa vom avea mai multă nădejde în viitor!
Cu mulțumiri, participanților la acest proiect!
1. Gabriela C.
Lângă bunici ani în șir, mi-am vindecat rănile sufletului. Îmi aduc aminte adesea, cum în copilărie, mă legănam pe ramura iubirii din copacul sădit de buneii mei. În sânul naturii, stăteam la sfat și cu unul și cu altul, iar felul lor de a ne aduna în jurul mesei este unic pe pământ. Cuvintele, rostite într-o atmosferă de căldură și liniște, erau în timpul rugăciunii seara și dimineața. Vorba dulce a bunicuței mă ducea într-o lume apropiată sufletului meu. Deseori adormeam cu povești sau basme, dar cel mai tare îndrăgeam povața ambilor, cu foarte multe exemple din viață.
Lacrimile mele de durere nu mai știu alinare. Eu îi aștept să vină cînd plouă și când ninge…O! Dacă ar sta timpul un minut pe loc, aș sta la sfat cu bunii mei… Timpul fuge! Ei rămân o lumină ce se revarsă în sufletul meu, un cântec stelar izvorât din vioara lui Dumnezeu. Ei, asemenea ploii de duminică, îmi readuc speranța că stropii de bunătate, omenia lor mă ajută să trăiesc, iar aceasta e cea mai mare comoară. Bunicii mei - îngeri păzitori ai copilăriei mele, grădină de dezmierdări și de alin, un dar dumnezeiesc, cartea mea condimentată cu emoții lăuntrice…Te iubesc Doamne, pentru tot ce mi-ai dăruit!
2. Elena R.
Mama mea și bunica din partea mamei erau foarte credincioase. Când bătea toaca seara înainte de o sărbătoare, ne spunea:
,,- Gata lăsați lucru căci mâine e sărbătoare și trebuie să ne pregătim. Să facem mâncare, a doua zi doar să încălzim, căci nu se cuvine ca duminica să pregătim mâncare.ˮ Înainte de plecare la Domnul a mamei am învățat rostul omului pe pământ, pentru că atât de conștientă era mama mea că pleacă, căci a început a spune rugăciunea:
,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă și mă iartă pe mine roaba ta Mariaˮ și așa până la ultima suflare a tot repetat această rugăciune.
Aceste momente m-au întărit și pe mine realizând că trebuie să ducem noi mai departe această credință, rugându-ne pentru cei dragi ca bunul Dumnezeu să le lumineze mintea, întărindu-i în credință.
3. Camelia N.
Mama era foarte credincioasă. Era viața ei să participe la slujbele bisericești !!!
Era un preot deosebit atunci în satul nostru și după slujbă era invitat în casa noastră pentru a lua masa împreună cu noi.
Era un ritual, după sărbătorile de iarnă când venea cu icoana sau cu Botezul, în postul Paștelui după ce trecea pe la toți enoriașii, poposea la noi acasă pentru masa de prânz !!!...
4. Elena B.
Tot ce am văzut, învățat și păstrez în suflet este datorită bunicii (mamaia). Mama rămânea acasă să facă cele necesare pentru noi, iar mamaia ne ducea 5 Km pe jos de Vinerea Mare în satul vecin și lua aproape toți copiii ... de aceea o numeau "doamna învățătoare"... Acum spun că am întâlnire cu alde mama când vin în Sfânta Biserică.
5. Aurelia P.
Din prima până în ultima zi, vacanța ne-o petreceam la bunica. De la ea am învățat totul. Mă duceam cu ea duminică de duminică la Sfânta Biserică. Când erau sărbători, ne îmbrăcam cu toți în costume populare, și pregăteam tot felul de dulciuri, un fel de ,,Festivalul Bucuriei" de la noi din biserică...
6. Monica C.
Bunica, fiind soție de dascăl, tot timpul duminica, și în sărbători eram la biserică.
Foarte multe obiceiuri le-am văzut la ea, o casa curată, ștergare apretate, totul era impecabil, îmi amintesc că erau ștergare chiar și pe pragurile de la uși.
Turtele pe plită și tot ce gătea așteptăm cu nerăbdare, mi-e dor de zâmbetul ei liniștitor și sincer....
7. Anuta B.
Un frate al bunicului întotdeauna ne aștepta cu soția lui în poartă cu atâta drag, că simțeam dragostea lor în îmbrățișarea dulce și gingață ce ne dădeau, apoi ne pregătea clătite cu dulceață de prune, acel gust nu l-am simțit niciodată de când s-au dus la Doamne Doamne. Erau timpuri așa de simple și frumoase... când Dumnezeu era cu noi !
8. Domnica M.
Unde mai sunt acele vremuri când noi copiii cu mamele, bunicii și toată lumea, din momentul când răsunau clopotele la biserică și începea preveghierea următoarei zi de sărbătoare, când se înceta a se mai lucra, pregătind straie decente pentru participare cu frică de Dumnezeu la Sf. Liturghie, cu respect pentru biserică - CASA DOMNULUI...
Tot trecutul rămâne amintire regretată - În zilele noastre timpurile au devenit așa zis -moderne- .Nu se mai deosebesc zilele de lucru de cele de sărbătoare.
Pentru a ne câștiga existența, suntem constrânși să îl alungăm pe Dumnezeu din viața noastră. Trăim un haos, alergând și gâfâind cu riscul să ne distrugem sănătatea uneori, uitând când este sărbătoare (Ziua Domnului).
Trist! Lipsesc mult din inimile noastre acele vremuri! DOAMNE IISUSE HRISTOASE care Te-ai înălțat la ceruri - Nu ne lăsa pe noi singuri – AMIN.
9. Florica D.
Bunicii mergeau la Sfânta Liturghie, țineau posturile, la fiecare început de lună pe data de întâi venea părintele să facă agheasma și să binecuvânteze casa. Noi copiii stăteam în genunchi și așteptăm să sărutam crucea și mâna părintelui. Era mare binecuvântare, așa spuneau bunicile!
Eu am avut copilărie nefericită, pentru ca mama a plecat la Domnul mult, mult prea devreme la vârsta de 36 ani, rând pe rând au plecat și bunicile, așa că amintirile sunt neplăcute ...
Dar mulțumesc mamei și bunicilor pentru moștenirea cea mare lăsată de ele - CREDINȚA ÎN DUMNEZEU ȘI CELE SFINTE.
Nu știu astăzi cum ar fi fost viața mea, dacă nu-mi lăsau moștenire CREDINȚA NOASTRĂ ORTODOXĂ.
Amintirile sunt multe... când trebuia dat în cuptor bunica făcea cruce peste fiecare aluat și spunea așa:
-"Să avem grijă să iasă coptura frumoasă ca fața MAICII DOMNULUI!"
Ce de bunătăți mai făcea: turtițe coapte pe plită, colaci împletiți în 9, mămăligă caldă sau dacă se răcea, era tăiată felii și coaptă pe plită, prune goldane coapte pe lozniță.
Bunul Dumnezeu să-i ierte pe toți cei adormiți întru Domnul !...
10. Nicoleta A.
De la mama am învățat să merg la biserică. Foarte frumoase lucruri făceau mama și bunica!! Țeseau la război multe covoare toată iarna, iar când se odihneau, coseau cămăși de in, pe care le îmbrăcau în zi de sărbătoare.
11. Elena S.
Eu am locuit în aceiași casă cu bunicii din partea mamei mele. Oameni credincioși, cu frică de Dumnezeu . Bunica avea lada de zestre, acolo ținea tot ce pregătise pentru ea și bunicul, zestrea lor de înmormântare. Îmi amintesc copil fiind cum mă luau cu ei la biserică. Ne spunea mereu să nu ne pierdem credința în Dumnezeu, chiar dacă trecem prin greutăți. Și bunicii din partea tatălui meu erau foarte credincioși, când începea postul, bunica spăla toate vasele și le punea în pod. De acolo scotea vasele din care se mânca pe perioada postului.
12. Emilia P.
Din păcate epoca de atunci era negativă din punct de vedere tradițional.... în loc de ie ne îmbrăcau la școală în pionier, dar bunica în ascuns îmi arăta zestrea de la mama ei... atât de frumoase toate obiectele, lucrate mărunt, cusute și cu modele de una nu semăna cu alta și lucrătura lor era realizată timp de două, trei luni de cusut... dar ce cusătură...
Bunica nu lipsea de la biserică, chiar cu restricții și își punea costumul lucrat chiar de ale sale mâini... mama însă făcea cusătura pe nailon... frumoase cusute în muște și cu mărgele...
Dictatura ceaușistă era grea, în ascuns se propovăduia din Biblie cu mare greutate ... se țineau obiceiurile pe ascuns... erau timpuri grele, dar prețioase.
13. Liliana M.
Îmi amintesc cu atâta drag de mama mea, era o femeie credincioasă și respectuoasă. De mici ne lua la biserica cu ea, ne învăța să sărutăm icoanele, mâna Părintelui și să ascultăm slujba liniștiți... Am învățat de la mama lucruri deosebite, am primit o educație foarte bună și din ceea ce am învățat de la ea le-am transmis copiilor mei. Păcat că Dumnezeu mi-a luat-o la El prea devreme, nici nu am fost pregătită. Mereu o voi purta în suflet pentru toate învățăturile primite, îmi lipsește mult.
Bunica era o femeie credincioasă, nu lipsea de la Sfânta Biserică. Uneori, seara dormeam la ea, era sâmbăta și duminica mergeam la Sfânta Biserica cu bunica. Făcea scoarțe, țesea, făcea de toate, era o femeie gospodină. Sâmbătă era ziua când cocea de toate, în cuptorul cu lemne, făcut afară. Făcea pâine, alivenci, plăcinte și după ce termina ne chema pe toți. De câte ori mă duceam îmi arăta lada cu zestre, crucile făcute din fier care erau puse într-o magazie. Eu când le vedeam, mă trecea fiorii. Ea mereu mă trimitea să aduc ceva din magazie, eu îi ziceam că nu mă duc.
14. Cecilia P.
Așa familie credincioasă mai rar... m-au învățat să merg pe calea Domnului, orice s-ar întâmpla. Mi-amintesc că bunicul meu nu a atins-o nici cu un deget pe bunica. Îi zicea: ˮ-Marie, este Dumnezeu!ˮ
Au fost sănătoși și bunul Dumnezeu le-a dat viață până la 100 de ani. Bunul Dumnezeu să-i odihnească în pace.
15. Irina B.
MAMA mea a fost o femeie simplă, modestă, vrednică, răzbătătoare, bună, dar și foarte credincioasă. Vă puteți da seama de credința ei doar prin faptul că a încreștinat 22 de copii și a cununat 12 tineri. Eu de când eram copilă îmi aduc aminte că mama mergea duminică de duminică la biserică îmbrăcată doar în costum popular.
Mama ne spunea mereu:
ˮ-Măi fetelor când oi muri să mă îmbrăcați în costum popular!ˮ
Draga de ea și-a organizat viața cum i-a plăcut, dar și moartea. Ne mai spunea așa: --ˮ-Când o să mor, să-mi dați de pomană sarmale și pește prăjit!ˮ
. Mama a murit în Postul Sfinților Petru și Pavel și înaintea înmormântării s-a mâncat pește. De aceea eu zic că și-a organizat totul cum a vrut ea. Acum tocmai s-au împlinit 2 ani și i-am făcut praznic în România. Veșnică pomenire!
16. Eugen Ortelecan
Înaintașii noștri respectau cu sfințenie sărbătorile. Mama mea nu lăsa să treacă nici o sărbătoare fără a merge la biserică. De Sfânta Mărie (15 August) tata ne-a dus la mânăstire pe toată familia, cu căruța cu cai. Avea 2 cai, încă nu- i luaseră comuniștii. Am participat la slujbă, după care am mâncat ce a pus mama de acasă în traistă și ne-am întors multumiți acasă. Era un singur fotograf în Zalău și aproape toți de la sate făceau poze la Sfânta Mărie.
Apoi îmi amintesc cu plăcere că pe timpul lui Ceaușescu, chiar dacă ne învăța să nu mergem la biserică, de la sate mergeau aproape toți.
Îmi aduc aminte că bunicul meu, după ce l-a înscris cu pământul - în tovărășie - că așa ziceau comuniștii, îi scoteau duminica la arat cu plugurile - caii, boii, care ce aveau și bunicul mergând la biserică, un activist de partid i-a zis:
-“Unde te duci? Ia caii și mergi la plug!“ și bunicul i-a răspuns:
-“Unii Domnului se roagă, alții tot umblă-ntr-o doagăˮ.
***********************************
Strămoșii noștri au trăit în vremea în care toți știau că Dumnezeu și Maica Domnului erau în mijlocul lor, fie că se aflau la coasă, sau la masă.
Dovadă este rugăciunea ce a rămas până în zilele noastre:
"Sfântă Cruce, armă tare,
Feri-mă de supărare;
Sfântă Cruce, armă dulce,
Fii cu mine încotro m-oi duce;
Sfântă Cruce a lui Hristos,
Să-mi fii mie de folos.
Cruce-n casă, cruce-n masă,
Cruce în toți patru cornuri de casă.
Dumnezeu îi cu noi la masă,
Maica Sfântă-i la fereastră,
Îngerii împrejur de casă,
Maica Sfântă îi cu poala întinsă
Și pe noi toți ne cuprinsă.
Cruce în patul nost,
Dumnezeu îi la capul nost,
Dumnezeu ne-o apărat,
De vrăjmașul necurat,
De șarpele înveninat,
De iadul întunecat.
Cruce Sfântă, trezește-mă,
Maică Sfântă, acoperi-mă,
Înger bun, păzește-mă,
Doamne, mântuiește-mă.
Amin."
Pentru enoriașii parohiei "Sfânta Muceniță Agata" din Catania, Ziua iei nu este doar la 24 iunie! Ia împodobește portul românilor la sărbători, festivaluri sau orice pelerinaj care se organizează, fiind cel mai bun ambasador al României în lume.
A consemnat preoteasa Geta Ichim
